Rugăciunea preoţească a lui Iisus
1 Iisus le-a spus acestea şi, ridicându-şi ochii spre cer, a zis: „Tată, a venit ceasul! Preamăreşte-L pe Fiul Tău, ca şi Fiul să Te preamărească pe Tine. 2 Precum i-ai dat putere peste toţi oamenii, ca să dea viaţă veşnică tuturor acelora pe care i-ai dat Lui. 3 Şi aceasta este viaţa veşnică: să Te cunoască pe Tine, singurul Dumnezeu adevărat, şi pe Cel pe care L-ai trimis, pe Iisus Hristos. 4 Eu Te-am slăvit pe pământ, împlinind lucrarea pe care Mi-ai încredinţat-o. 5 Şi acum slăveşte-mă Tu, Tată, la Tine, cu slava pe care o aveam la Tine mai înainte de a fi lumea.
6 Le-am arătat Numele Tău oamenilor pe care Mi i-ai dat din lume. Erau ai Tăi şi Mi i-ai dat şi au păzit cuvântul Tău. 7 Acum au cunoscut că tot ce Mi-ai dat este de la Tine. 8 Le-am dat cuvintele pe care Mi le-ai dat, iar ei le-au primit şi au cunoscut cu adevărat că de la Tine am ieşit şi au crezut că Tu M-ai trimis. 9 Eu pentru ei Mă rog. Nu pentru lume Mă rog, ci pentru cei pe care Mi i-ai dat, pentru că ai Tăi sunt. 10 Şi toate ale Mele sunt ale Tale şi ale Tale sunt ale Mele şi M-am preamărit în ei. 11 Eu nu mai sunt în lume, dar ei sunt în lume, iar Eu vin la Tine. Tată sfânt, păzeşte-i în Numele Tău pe care Mi l-ai dat, ca să fie una, precum suntem Noi. 12 Când eram cu ei, Eu îi păzeam în Numele Tău, pe care Mi l-ai dat. I-am păzit şi nici unul dintre ei nu a pierit, în afară de fiul pierzării, ca să se împlinească Scriptura. 13 Iar acum la Tine vin şi acestea le spun în lume, ca ei să aibă bucuria Mea deplină în ei. 14 Eu le-am dat cuvântul Tău şi lumea i-a urât, pentru că ei nu sunt din lume, după cum nici Eu nu sunt din lume. 15 Nu-ţi cer să-i iei din lume, ci să-i păzeşti de cel Rău. 16 Ei nu sunt din lume, aşa cum Eu nu sunt din lume. 17 Sfinţeşte-i în adevăr: cuvântul Tău este adevăr. 18 Aşa cum M-ai trimis pe Mine în lume, la fel i-am trimis şi Eu pe ei în lume. 19 Şi eu Mă sfinţesc pe Mine Însumi pentru ei, ca şi ei să fie sfinţiţi în adevăr.
20 Nu numai pentru ei Mă rog, ci şi pentru aceia care vor crede în Mine, prin cuvântul lor, 21 ca toţi să fie una, precum Tu, Tată, eşti în Mine şi Eu în Tine, ca şi ei să fie una în Noi, ca lumea să creadă că Tu M-ai trimis. 22 Şi slava pe care mi-ai dat-o mie le-am dat-o lor, ca să fie una, aşa cum Noi suntem una. 23 Eu în ei şi Tu în Mine, ca ei să fie în chip desăvârşit una, ca să cunoască lumea că Tu M-ai trimis şi i-ai iubit pe ei cum M-ai iubit pe Mine. 24 Tată, aceia pe care Mi i-ai dat, vreau ca unde sunt Eu să fie şi ei împreună cu Mine, ca să vadă slava pe care mi-ai dat-o pentru că M-ai iubit mai înainte de întemeierea lumii. 25 Părinte drept, lumea nu Te-a cunoscut, dar Eu Te-am cunoscut, iar aceştia au cunoscut că Tu M-ai trimis. 26 Le-am făcut cunoscut Numele Tău şi Îl voi face cunoscut, pentru ca iubirea cu care M-ai iubit să fie în ei şi Eu în ei.”
1 These words spake Jesus, and lifted up his eyes to heaven, and said, Father, the hour is come; glorify thy Son, that thy Son also may glorify thee: 2 As thou hast given him power over all flesh, that he should give eternal life to as many as thou hast given him. 3 And this is life eternal, that they might know thee the only true God, and Jesus Christ, whom thou hast sent. 4 I have glorified thee on the earth: I have finished the work which thou gavest me to do. 5 And now, O Father, glorify thou me with thine own self with the glory which I had with thee before the world was. 6 I have manifested thy name unto the men which thou gavest me out of the world: thine they were, and thou gavest them me; and they have kept thy word. 7 Now they have known that all things whatsoever thou hast given me are of thee. 8 For I have given unto them the words which thou gavest me; and they have received them , and have known surely that I came out from thee, and they have believed that thou didst send me. 9 I pray for them: I pray not for the world, but for them which thou hast given me; for they are thine. 10 And all mine are thine, and thine are mine; and I am glorified in them. 11 And now I am no more in the world, but these are in the world, and I come to thee. Holy Father, keep through thine own name those whom thou hast given me, that they may be one, as we are . 12 While I was with them in the world, I kept them in thy name: those that thou gavest me I have kept, and none of them is lost, but the son of perdition; that the scripture might be fulfilled. 13 And now come I to thee; and these things I speak in the world, that they might have my joy fulfilled in themselves. 14 I have given them thy word; and the world hath hated them, because they are not of the world, even as I am not of the world. 15 I pray not that thou shouldest take them out of the world, but that thou shouldest keep them from the evil. 16 They are not of the world, even as I am not of the world. 17 Sanctify them through thy truth: thy word is truth. 18 As thou hast sent me into the world, even so have I also sent them into the world. 19 And for their sakes I sanctify myself, that they also might be sanctified through the truth. 20 Neither pray I for these alone, but for them also which shall believe on me through their word; 21 That they all may be one; as thou, Father, art in me, and I in thee, that they also may be one in us: that the world may believe that thou hast sent me. 22 And the glory which thou gavest me I have given them; that they may be one, even as we are one: 23 I in them, and thou in me, that they may be made perfect in one; and that the world may know that thou hast sent me, and hast loved them, as thou hast loved me. 24 Father, I will that they also, whom thou hast given me, be with me where I am; that they may behold my glory, which thou hast given me: for thou lovedst me before the foundation of the world. 25 O righteous Father, the world hath not known thee: but I have known thee, and these have known that thou hast sent me. 26 And I have declared unto them thy name, and will declare it : that the love wherewith thou hast loved me may be in them, and I in them.
