المَلاَكُ يُعْلِنُ إِتْمَامَ "سِرِّ اللّه"
1 وَرَأَيْتُ مَلاَكًا آخَرَ قَوِيًّا نَازِلاً مِنَ السَّمَاءِ لاَبِسًا سَحَابَةً وَعَلَى رَأْسِهِ قَوْسُ قُزَحٍ وَوَجْهُهُ كَالشَّمْسِ وَرِجْلاَهُ كَعَمُودَيْنِ مِنْ نَارٍ 2 وَبِيَدِهِ كِتَابٌ صَغِيرٌ مَفْتُوحٌ. فَوَضَعَ رِجْلَهُ اليُمْنَى عَلَى البَحْرِ وَاليُسْرَى عَلَى الأَرْضِ 3 وَصَرَخَ بِصَوْتٍ عَظِيمٍ كَأَنَّهُ أَسَدٌ يَزْأَرُ. وَلَمَّا صَرَخَ تَكَلَّمَتِ الرُّعودَ السَّبْعَةُ بِأَصْوَاتِهَا. 4 وَلَمَّا تَكَلَّمَتِ الرُّعُودُ السَّبْعَةُ هَمَمْتُ بِأَنْ أَكْتُبَ، فَسَمِعْتُ صَوْتًا مِنَ السَّمَاءِ يَقُول: "اِخْتِمْ عَلَى مَا تَكَلَّمَتْ بِهِ الرُّعُودُ السَّبْعَةُ وَلاَ تَكْتُبْه. 5 ثُمَّ إِنَّ المَلاَكَ الَّذِي رَأَيْتُهُ وَاقِفًا عَلَى البَحْرِ وَالأَرْضِ، رَفَعَ يَدَهُ اليُمْنَى إِلَى السَّمَاءِ 6 وَأَقْسَمَ بِالحَيِّ إِلَى دَهْرِ الدَّاهِرِين خَالِقِ السَّمَاءِ وَمَا فِيهَا وَالأَرْضِ وَمَا فِيهَا وَالبَحْرِ وَمَا فِيهِ إِنَّهُ لاَ يَكُونُ زَمَانٌ بَعْدُ، 7 بَلْ فِي أَيَّامِ صَوْتِ المَلاَكِ السَّابِعِ مَتَى أَزْمَعَ أَنْ يَنْفُخَ فِي البُوقِ، يَتِمُّ سِرُّ اللّهِ كَمَا بَشَّرَ بِهِ عَبِيدَهُ الأَنْبِيَاءَ.
اِبْتِلاَعُ الكِتَابِ الصَّغِيرِ
8 ثُمَّ إِنَّ الصَّوْتَ الَّذِي سَمِعْتُهُ مِنَ السَّمَاءِ كلَّمَنِي ثَانِيَةً وَقَالَ "اِذْهَبْ، خُذِ الكِتَابِ الصَّغِيرَ المَفْتُوحَ فِي يَدِ المَلاَكِ الوَاقِفِ عَلَى البَحْرِ وَالأَرْضِ". 9 فَذَهَبْتُ إِلَى المَلاَكِ وَسَأَلْتُهُ أَنْ يُعْطِينِي الكِتَابَ الصَّغِيرَ. فَقَالَ لِي: "خُذْهُ وَابْتَلِعْه يَمْلأْ جَوْفَكَ مَرَارَةً أَمَّا فِي فَمِكَ فَيَكُونُ حُلْوًا كَالعَسَلِ". 10 فَأَخَذْتُ الكِتَابَ مِنْ يَدِ المَلاَكِ وَابْتَلَعْتُهُ فَكَانَ فِي فَمِي حُلْوًا كَالعَسَلِ، وَبَعْدَ أَنِ ابْتَلَعْتُهُ مَلأَ جَوْفِي مَرَارَةً. 11 فَقِيلَ لِي: "لاَ بُدَّ لَكَ مِنْ أَنْ تَتَنَبَّأَ أَيْضًا عَلَى شُعُوبٍ وَأُمَمٍ وَأَلْسِنَةٍ وَمُلُوكٍ كَثِيرِين".
Viziunea celor şapte tunete
1 Şi am văzut un alt înger puternic care cobora din cer, îmbrăcat într-un nor. Pe capul său era curcubeul, faţa îi era ca soarele, picioarele lui ca nişte stâlpi de foc 2 şi avea în mână o carte mică deschisă. El şi-a pus piciorul drept pe mare şi cel stâng pe pământ 3 şi a strigat cu glas puternic, aşa cum rage leul. Şi când a strigat, cele şapte tunete şi-au făcut auzit glasul. 4 Şi când au vorbit cele şapte tunete, eu eram gata să scriu, însă am auzit un glas din cer zicând: „Pecetluieşte ce au vorbit cele şapte tunete şi nu scrie!” 5 Şi îngerul pe care l-am văzut stând în picioare pe mare şi pe pământ şi-a ridicat spre cer mâna dreaptă 6 şi a jurat pe Cel Viu în vecii vecilor, care a creat cerul şi pe cele din el şi pământul şi pe cele din el şi marea şi pe cele din ea, a jurat: „Timpul s-a sfârşit, 7 dar în zilele când va glăsui cel de-al şaptelea înger, când va fi gata să trâmbiţeze, atunci se va împlini taina lui Dumnezeu, aşa cum a vestit profeţilor, robii Săi.”
8 Şi vocea pe care o auzisem vorbind cu mine din cer mi-a spus din nou: „Mergi, ia cartea deschisă din mâna îngerului care stă pe mare şi pe pământ!” 9 Şi am mers la înger şi i-am spus să îmi dea cartea cea mică. Iar el mi-a spus: „Ia-o şi mănânc-o! Va fi amară pentru pântecele tău, însă în gura ta va fi dulce ca mierea.” 10 Şi am luat cartea cea mică din mâna îngerului şi am mâncat-o şi era în gura mea dulce ca mierea, însă când am mâncat-o pântecele mi s-a amărât. 11 Atunci mi s-a spus: „Trebuie din nou să profeţeşti despre multe popoare şi neamuri şi limbi şi împăraţi.”
