Притча про десятьох дів
1 Тоді Царство Небесне буде подібне до десятьох дів, які, взявши свої каганці, вийшли назустріч молодому.
2 П’ять із них були нерозумні, а п’ять – мудрі.
3 Нерозумні, взявши свої каганці, не взяли із собою олії.
4 А мудрі разом зі своїми каганцями в посудинах взяли олію.
5 Оскільки молодий запізнювався, всі задрімали й поснули.
6 А опівночі пролунав крик: Ось молодий, виходьте йому назустріч!
7 Тоді всі ті діви встали і приготували свої каганці.
8 Нерозумні сказали мудрим: Дайте нам вашої олії, бо наші каганці гаснуть!
9 А мудрі у відповідь сказали: Щоби часом не забракло і нам, і вам, краще підіть до продавців та й купіть собі.
10 Коли вони пішли купувати, прийшов молодий, і ті, які були готові, пішли з ним на весілля, і за ними замкнули двері.
11 Потім приходять й інші діви та й кажуть: Пане, пане, відчини нам!
12 А він у відповідь сказав: Запевняю вас, я вас не знаю!
13 Тож пильнуйте, бо не знаєте ні дня, ні години, [коли Син Людський прийде].
Притча про таланти
14 Подібно, як один чоловік, відходячи, покликав своїх рабів і передав їм своє майно;
15 одному дав п’ять талантів , другому – два, а третьому – один, кожному згідно з його спроможністю, і відійшов.
16 Той, хто одержав п’ять талантів, негайно пішов, пустив їх в обіг і заробив ще п’ять;
17 так само той, хто взяв два, заробив ще два.
18 А той, хто одержав один, пішов і закопав у землю гроші свого пана.
19 Через тривалий час приходить пан тих рабів і розраховується з ними.
20 Підійшов той, який одержав п’ять талантів, – приніс ще п’ять талантів і каже: Пане, п’ять талантів ти мені передав. Ось іще п’ять талантів я придбав!
21 Сказав йому його пан: Гаразд, рабе добрий і вірний! У малому був ти вірний, над великим тебе поставлю. Увійди в радість свого пана!
22 Підійшов і той, який одержав два таланти, і сказав: Пане, два таланти ти мені передав. Ось іще два таланти я заробив!
23 Сказав йому пан: Гаразд, рабе добрий і вірний! У малому був ти вірний, над великим тебе поставлю. Увійди в радість свого пана!
24 Підійшов і той, який одержав один талант, і сказав: Пане, знав я тебе, що ти жорстока людина: жнеш, де не сіяв, і збираєш, де не розсипав.
25 Я, побоявшись, пішов і сховав твій талант у землю. Ось, бери своє!
26 У відповідь його пан сказав йому: Злий і лінивий рабе! То ти знав, що я жну, де не сіяв, і збираю, де не розсипав?
27 Треба тобі було віддати мої гроші торговцям, і тепер я взяв би своє з прибутком.
28 Тож візьміть у нього талант і дайте тому, хто має десять талантів.
29 Адже кожному, хто має, дано буде, і матиме ще більше, а від того, який не має, буде забране і те, що має.
30 А нікчемного раба викиньте в зовнішню темряву; там буде плач і скрегіт зубів! [Це сказавши, закликав: Хто має вуха, щоби слухати, нехай слухає]!
Дві долі
31 Коли прийде Син Людський у Своїй славі й усі ангели з Ним, тоді сяде на престолі Своєї слави;
32 і зберуться перед Ним усі народи, і відділить їх одне від одного, як пастух відділяє овець від козлів;
33 і поставить овець праворуч, а козлів – ліворуч.
34 Тоді Цар скаже тим, які праворуч: Прийдіть, благословенні Мого Отця, успадкуйте Царство, приготоване вам від створення світу!
35 Бо голодував Я, і ви дали Мені їсти; спраглим був, і ви Мене напоїли; чужинцем був Я, і ви Мене прийняли;
36 не мав одягу, і ви Мене одягнули; хворів, і ви Мене відвідали; у в’язниці був Я, і ви прийшли до Мене!
37 Тоді озвуться до Нього праведники, кажучи: Господи, коли ми бачили Тебе голодним і нагодували, або спраглим і напоїли?
38 Коли ми бачили Тебе чужинцем і прийняли, або нагим і одягнули?
39 Коли ми бачили Тебе хворим, або у в’язниці, і прийшли до Тебе?
40 Цар у відповідь скаже їм: Запевняю вас: те, що зробили одному з Моїх найменших братів, ви зробили Мені.
41 Тоді скаже й тим, які ліворуч: Ідіть від Мене, прокляті, у вічний вогонь, приготований дияволові та його ангелам!
42 Бо голодував Я, а ви не дали Мені їсти; спраглим був Я, а ви не напоїли Мене;
43 чужинцем був, а ви не прийняли Мене; нагим був, а ви не одягнули Мене; був хворим і у в’язниці, а ви не відвідали Мене.
44 Тоді озвуться і ті, кажучи: Господи, коли це ми бачили Тебе голодним, або спраглим, або чужинцем, або нагим, або хворим, або у в’язниці й не послужили Тобі?
45 Тоді у відповідь скаже їм: Запевняю вас: коли ви не зробили цього одному з найменших, то не зробили й Мені.
46 І підуть ті на вічне покарання, а праведники – на життя вічне.
Parabola despre cele zece fecioare
1 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu zece fecioare care şi-au luat candelele şi au ieşit în întâmpinarea mirelui. 2 Cinci dintre ele erau nechibzuite, iar cinci înţelepte. 3 Cele nechibzuite, când şi-au luat candelele, n-au luat cu ele untdelemn, 4 dar cele înţelepte, împreună cu candelele, au luat cu ele şi untdelemn în vase. 5 Fiindcă mirele întârzia, au aţipit toate şi au adormit. 6 La miezul nopţii s-a auzit o strigare: Iată mirele, ieşiţi să-l întâmpinaţi! 7 Atunci toate fecioarele acelea s-au sculat şi şi-au pregătit candelele. 8 Cele nechibzuite au zis celor înţelepte: Daţi-ne din untdelemnul vostru, fiindcă ni se sting candelele. 9 Cele înţelepte le-au răspuns: Nu; ca nu cumva să nu ne ajungă nici nouă nici vouă. Ci mai bine duceţi-vă la cei ce vând untdelemn şi cumpăraţi-vă. 10 Pe când se duceau ele să cumpere untdelemn, a venit mirele. Cele ce erau gata au intrat cu el în camera de nuntă şi s-a încuiat uşa. 11 Apoi au venit şi celelalte fecioare şi au zis: Doamne, Doamne, deschide-ne! 12 Dar el le-a răspuns: Adevărat vă spun că nu vă cunosc! 13 Vegheaţi deci fiindcă nu ştiţi ziua, nici ceasul în care va veni Fiul Omului.
Parabola talanţilor
14 Atunci Împărăţia cerurilor se va asemăna cu un om care, când era să plece într-o altă ţară, şi-a chemat slujitorii şi le-a încredinţat avuţia sa. 15 Unuia i-a dat cinci talanţi, altuia doi şi altuia unul: fiecăruia după puterea lui şi a plecat. 16 Imediat, cel ce primise cei cinci talanţi s-a dus, i-a pus în negoţ şi a câştigat cu ei alţi cinci talanţi. 17 Tot aşa, cel ce primise cei doi talanţi a câştigat şi el alţi doi cu ei. 18 Cel ce nu primise decât un talant s-a dus de a făcut o groapă în pământ şi a ascuns acolo banii stăpânului său. 19 După multă vreme, stăpânul acelor slujitori s-a întors şi le-a cerut socoteala. 20 Cel ce primise cei cinci talanţi a venit, a adus alţi cinci talanţi şi a zis: Doamne, mi-ai încredinţat cinci talanţi. Iată că am câştigat cu ei alţi cinci talanţi. 21 Stăpânul său i-a zis: Bine, slujitor bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri. Intră în bucuria stăpânului tău. 22 Cel ce primise cei doi talanţi a venit şi el şi a zis: Doamne, mi-ai încredinţat doi talanţi, iată că am câştigat cu ei alţi doi talanţi. 23 Stăpânul său i-a zis: Bine, slujitor bun şi credincios, ai fost credincios în puţine lucruri, te voi pune peste multe lucruri; intră în bucuria stăpânului tău! 24 Cel ce nu primise decât un talant a venit şi el şi a zis: Doamne, am ştiut că eşti om aspru, care seceri de unde n-ai semănat şi strângi de unde n-ai vânturat. 25 Mi-a fost teamă şi m-am dus de ţi-am ascuns talantul în pământ. Iată ce este al tău! 26 Stăpânul său i-a răspuns: Slujitor viclean şi leneş! Ai ştiut că secer de unde n-am semănat şi că strâng de unde n-am vânturat. 27 Aşadar, se cădea ca tu să-mi fi dat banii la zarafi şi, la venirea mea, eu mi-aş fi luat înapoi cu dobândă ce este al meu! 28 Luaţi-i deci talantul şi daţi-l celui ce are zece talanţi. 29 Pentru că celui ce are i se va da şi va avea de prisos, iar de la cel ce n-are, se va lua şi ce are! 30 Iar pe slujitorul acela netrebnic, aruncaţi-l în întunericul de afară: acolo va fi plâns şi scrâşnire din dinţi.
Despre judecata finală
31 Când va veni Fiul Omului în slava Sa, cu toţi sfinţii îngeri, va şedea pe tronul slavei Sale. 32 Toate neamurile vor fi adunate înaintea lui. El îi va despărţi pe unii de alţii cum desparte păstorul oile de capre 33 şi va pune oile la dreapta, iar caprele la stânga Lui. 34 Atunci regele va zice celor de la dreapta Lui: Veniţi binecuvântaţii Tatălui Meu de moşteniţi Împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. 35 Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncare, Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut, am fost străin şi M-aţi primit, 36 am fost gol şi M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi, am fost în temniţă şi aţi venit la Mine. 37 Atunci cei neprihăniţi îi vor răspunde: Doamne, când Te-am văzut noi flămând şi ţi-am dat să mănânci? Sau fiindu-ţi sete, şi ţi-am dat de ai băut? 38 Când Te-am văzut noi străin şi Te-am primit? Sau gol şi Te-am îmbrăcat? 39 Când Te-am văzut noi bolnav sau în temniţă şi am venit la Tine? 40 Atunci regele le va răspunde: Adevărat vă spun că, ori de câte ori aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti fraţi ai Mei neînsemnaţi, Mie mi le-aţi făcut. 41 Apoi va zice celor de la stânga lui: Duceţi-vă de la Mine, blestemaţilor, în focul cel veşnic care a fost pregătit Diavolului şi îngerilor lui! 42 Căci am fost flămând şi nu Mi-aţi dat să mănânc, Mi-a fost sete şi nu Mi-aţi dat să beau, 43 am fost străin şi nu M-aţi primit, am fost gol şi nu M-aţi îmbrăcat, am fost bolnav şi în temniţă şi n-aţi venit la Mine. 44 Atunci îi vor răspunde şi ei: Doamne, când Te-am văzut noi flămând sau fiindu-Ţi sete sau străin sau gol sau bolnav sau în temniţă şi nu Ţi-am slujit? 45 Atunci El le va răspunde: Adevărat vă spun că ori de câte ori n-aţi făcut aceste lucruri unuia dintre aceşti fraţi neînsemnaţi ai Mei, Mie nu mi le-aţi făcut. 46 Şi aceştia vor merge în pedeapsa veşnică, iar cei drepţi vor merge în viaţa veşnică.”
