Avertisment împotriva idolatriei
1 Pentru că nu vreau ca voi, fraţilor, să nu luaţi în seamă că părinţii noştri au fost cu toţii sub nor şi au trecut toţi prin mare. 2 Toţi, în timpul lui Moise, au fost botezaţi în nor şi în mare. 3 Toţi au mâncat aceeaşi mâncare duhovnicească 4 şi toţi au băut aceeaşi băutură duhovnicească; fiindcă au băut din stânca duhovnicească care venea în urmă, iar stânca era Hristos. 5 Dar cei mai mulţi dintre ei nu I-au plăcut lui Dumnezeu, de vreme ce au căzut morţi în pustiu. 6 Acestea, aşadar, au fost pilde pentru noi, ca să nu fim şi noi ca ei, poftind lucrurile rele, aşa cum au poftit ei. 7 Să nu fiţi nici închinători la idoli ca unii dintre ei, precum stă scris: S-a aşezat poporul să mănânce şi să bea, apoi s-a sculat să joace. 8 Să nu ne desfrânăm ca unii dintre aceia care s-au desfrânat şi au căzut morţi, într-o singură zi, douăzeci şi trei de mii de oameni. 9 Să nu-L punem la încercare pe Hristos ca unii dintre aceia care L-au pus la încercare şi au murit muşcaţi de şerpi. 10 Nici să nu cârtiţi, aşa cum au cârtit unii dintre ei şi au pierit loviţi de îngerul nimicitor. 11 Iar toate acestea li s-au întâmplat lor ca pildă pentru noi şi au fost scrise ca sfat pentru noi, cei care am ajuns la sfârşitul veacurilor. 12 Astfel, cel care crede că stă pe picioarele sale să ia aminte să nu cadă. 13 Căci nu v-a ajuns nici o ispită, peste ce-i omenesc să înduri. Şi Dumnezeu este credincios şi nu vă va lăsa să fiţi încercaţi mai mult decât puteţi, ci, odată cu îngăduirea ispitei, a făcut şi scăparea din ea, ca să o puteţi depăşi.
14 De aceea, iubiţii mei fraţi, fugiţi de închinarea la idoli! 15 Vă vorbesc ca unor oameni înţelepţi; judecaţi voi înşivă ceea ce zic: 16 paharul binecuvântării pe care îl binecuvântăm nu este el o împărtăşire cu sângele lui Hristos? Pâinea pe care o frângem nu este ea o împărtăşire cu trupul lui Hristos? 17 Devreme ce este o singură pâine, noi, cei mulţi, suntem un singur trup, pentru că toţi ne împărtăşim dintr-o singură pâine. 18 Priviţi la poporul lui Israel, cel socotit după trup: cei ce mănâncă din jertfă nu se împărtăşesc cu jertfele altarului? 19 Ce vreau să zic? Că cele jertfite idolilor sunt ceva sau că idolul este ceva? 20 Nu! Ci că lucrurile jertfite sunt jertfite demonilor şi nu lui Dumnezeu; Şi eu nu vreau ca voi să ajungeţi să fiţi în împărtăşire cu demonii. 21 Nu puteţi să beţi şi paharul Domnului şi paharul demonilor! Nu puteţi să vă împărtăşiţi din masa Domnului şi din masa demonilor! 22 Vrem oare să stârnim mânia Domnului? Suntem oare mai tari decât El?
Totul să fie spre slava lui Dumnezeu
23 Toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate folosesc; toate îmi sunt îngăduite, dar nu toate zidesc. 24 Nimeni să nu se îngrijească de sine, ci să ia aminte la cele ale celuilalt. 25 Mâncaţi tot ce se vinde în măcelărie, fără să întrebaţi nimic din pricina conştiinţei, 26 pentru că al Domnului este pământul şi tot ce e pe el. 27 Dacă cineva dintre cei necredincioşi vă cheamă la masă şi vreţi să vă duceţi, mâncaţi tot ce vă pune pe masă, fără să întrebaţi nimic din pricina conştiinţei. 28 Iar dacă cineva vă va spune: „Aceasta este carne jertfită”, să nu mâncaţi, din pricina celui care v-a atras atenţia şi pentru conştiinţă. 29 Şi aici nu vorbesc despre conştiinţa ta, ci despre a celuilalt. Dar de ce libertatea mea este judecată de o altă conştiinţă? 30 Dacă eu sunt părtaş al harului, de ce să fiu hulit pentru ceea ce eu mulţumesc? 31 Deci fie că mâncaţi, fie că beţi, fie că faceţi ceva, toate să le faceţi spre slava lui Dumnezeu. 32 Nu fiţi pricină de poticnire nici pentru iudei, nici pentru elini, nici pentru Biserica lui Dumnezeu, 33 ci fiţi ca mine, care mă silesc să plac tuturor în toate, fără a căuta folosul meu, ci pe al celorlalţi, ca ei să fie mântuiţi.
Повчальні приклади
1 Не хочу, брати, щоб ви не знали, що всі наші батьки були під хмарою, і всі перейшли через море;
2 всі хрестилися в Мойсея – у хмарі та в морі;
3 всі їли ту саму духовну їжу;
4 всі пили той самий духовний напій, бо пили з духовної скелі, що йшла слідом за ними , а тою скелею був Христос.
5 Але небагатьох їх уподобав Бог, тож вони полягли в пустелі.
6 Вони стали прикладом для нас, щоб ми не були пожадливі на зло, як були пожадливі вони.
7 Не служіть ідолам, як деякі з них, як написано: Народ сів їсти й пити, і встали, щоби забавлятися.
8 Не піддаваймося розпусті, як деякі з них чинили блуд, і полягло їх одного дня двадцять три тисячі.
9 Не будемо спокушати Христа, як деякі з них спокушали і загинули від змій.
10 Не нарікайте, як деякі з них нарікали і загинули від губителя.
11 [Все] це сталося з ними як прообраз, і записано як пересторога для нас, для яких настав кінець віків.
12 Тому, хто вважає, що він стоїть, нехай стережеться, аби не впав.
13 Вам випало лише людське випробування. Та вірний Бог не допустить, щоб ви випробовувалися понад міру, але при випробуванні дасть і вихід, аби ви могли його витримати.
Не бути спільниками демонів
14 Тому, мої улюблені, втікайте від служіння ідолам.
15 Кажу як мудрим: судіть самі про те, що я говорю.
16 Чаша благословення, яку благословляємо, – хіба не є вона спільністю в Христовій крові? Хліб, який ломимо, – хіба не є він спільністю в Христовому тілі?
17 Оскільки є один хліб, то ми, численні, становимо одне тіло, бо всі ми причащаємося одним хлібом.
18 Погляньте на Ізраїля за тілом: хіба ті, котрі їдять жертви, не є спільниками жертовника?
19 То що ж я кажу? Що жертва ідолам є чимось чи ідол є чимось?
20 Ні , але те, що жертвують [язичники], – демонам жертвують, а не Богові. Я ж не хочу, щоб ви були спільниками демонів.
21 Не можете пити з Господньої чаші та з чаші демонської; не можете бути спільниками Господнього столу і столу демонського.
22 Чи будемо викликати ревнощі в Господа? Невже ми сильніші за Нього?
Робити те, що славить Бога
23 Все [мені] можна, але не все на користь. Усе [мені] можна, але не все будує.
24 Хай ніхто не шукає свого власного, але [кожний] те, що для ближнього.
25 Їжте все, що продають на ринку, без жодного докору сумління,
26 адже Господня земля і все, що на ній!
27 Коли хто з невірних запросить вас, і захочете піти, їжте все, що вам запропонують, без жодного докору сумління.
28 Та якщо хтось вам скаже: Це з принесеного в жертву ідолам, – не їжте заради того, хто сказав, та через сумління. [Адже Господня земля і все, що на ній].
29 Маю на увазі не своє сумління, але іншого. Однак, чому моя свобода має визначатися сумлінням іншого?
30 Коли я дякую за їжу, то чому мені дорікають за те, за що я дякую?
31 Отже, коли ви їсте, коли п’єте чи щось інше робите, все робіть на славу Божу.
32 Не вводьте у спокусу юдеїв, греків і Божу Церкву,
33 як і я в усьому всім догоджаю, не шукаючи своєї користі, але користі багатьох, щоб вони спаслися.
