Misiunea lui Timotei
1 De aceea, nemaiavând răbdare, ne-am hotărât să rămânem singuri în Atena 2 şi l-am trimis pe Timotei, fratele nostru, care lucrează împreună cu Dumnezeu pentru evanghelia lui Hristos, ca să vă întărească şi să vă încurajeze în credinţa voastră, 3 ca nimeni să nu se clatine în aceste necazuri, fiindcă ştiţi şi voi că pentru aceasta am fost meniţi. 4 Şi când eram la voi, v-am spus de mai înainte că va trebui să îndurăm necazuri, după cum s-a şi întâmplat, şi ştiţi. 5 De aceea şi eu, nemaiavând răbdare, am trimis după veşti despre credinţa voastră, ca nu cumva să vă fi ademenit Ispititorul şi astfel munca noastră să devină zadarnică.
6 Dar acum s-a întors Timotei de la voi şi ne-a adus veşti bune despre credinţa şi iubirea voastră şi că vă amintiţi întotdeauna cu iubire de noi, dorind să ne vedeţi, aşa cum şi noi dorim să vă vedem. 7 Din pricina aceasta, fraţilor, suntem mângâiaţi prin voi în orice strâmtorare şi necaz al nostru, prin credinţa voastră, 8 fiindcă acum parcă prindem viaţă dacă voi rămâneţi tari în Domnul. 9 Ce mulţumire putem să-I aducem lui Dumnezeu pentru voi, pentru toată bucuria pe care o avem datorită vouă înaintea Dumnezeului nostru? 10 Zi şi noapte, fără încetare Îl implorăm să vă putem vedea la faţă şi să împlinim ceea ce încă lipseşte credinţei voastre.
11 Însuşi Dumnezeu, Tatăl nostru şi Domnul nostru Iisus să ne călăuzească pe calea spre voi. 12 Iar pe voi să vă facă Domnul să creşteţi şi să prisosiţi în iubire unii faţă de alţii şi pentru toţi, aşa cum suntem şi noi faţă de voi, 13 ca să vă întărească inimile şi să fie fără vină, în sfinţenie, în faţa lui Dumnezeu, Tatăl nostru la venirea Domnului nostru Iisus Hristos, împreună cu toţi sfinţii Săi. Amin.
Звістка, отримана через Тимофія
1 Тому, не спроможні більше терпіти, ми вирішили за краще самим залишитися в Афінах,
2 а Тимофія, нашого брата і Божого [служителя, а нашого] помічника в Євангелії Христа, послати, щоби запевнити вас і потішити [вас] у вашій вірі.
3 Щоб ніхто не захитався серед цих труднощів. Адже ви самі знаєте, що на те ми призначені.
4 Бо коли ми були у вас, ми вам казали наперед, що маємо страждати; так воно й сталося, і вам це відомо.
5 Тому‑то і я, не витримавши більше, послав довідатися про вашу віру, щоби часом не спокусив вас спокусник, і наша праця не виявилася даремною.
6 А тепер, коли від вас повернувся Тимофій і приніс нам радісну вістку про вашу віру та любов, і що ви завжди про нас згадуєте добром, бажаючи бачити нас, як і ми вас,
7 саме тому, брати, ми втішилися вами серед усієї нашої біди й горя, через вашу віру.
8 Адже ми тепер ожили, якщо ви стоїте в Господі!
9 Яку ж подяку можемо віддати Богові за вас, за всю радість, якою через вас тішимося перед нашим Богом?
10 Ніч і день ревно молимося, щоби побачити ваші обличчя і доповнити те, чого бракує вашій вірі.
11 Сам же Бог і наш Отець, і наш Господь Ісус нехай вирівняє нашу дорогу до вас.
12 І Господь нехай помножить і наповнить вас любов’ю один до одного і до всіх, – такою ж, яку ми маємо до вас,
13 аби зміцнити ваші серця, зробити бездоганними у святості перед Богом і нашим Отцем під час приходу Господа нашого Ісуса з усіма Його святими. Амінь .
