Ascultarea de autorităţi
1 Toţi să se supună autorităţilor care vă conduc, pentru că nu există stăpânire decât de la Dumnezeu, iar cele ce sunt, sunt rânduite de Dumnezeu. 2 Prin urmare, cel care se împotriveşte autorităţii se împotriveşte poruncii lui Dumnezeu, iar cei ce se împotrivesc vor primi osândă. 3 Căci conducătorii nu sunt de temut pentru cei care fac fapte bune, ci pentru cei care fac fapte rele. Vrei deci să nu-ţi fie teamă de stăpânire? Fă binele şi vei fi lăudat de către aceasta, 4 fiindcă ea este în slujba lui Dumnezeu pentru binele tău. Dar dacă faci răul, teme-te! Fiindcă nu în zadar poartă sabia. Căci ea este în slujba lui Dumnezeu şi Îl răzbună aducând mânia Lui asupra celui ce face răul. 5 Prin urmare, trebuie să vă supuneţi nu numai din cauza mâniei pedepsei, ci şi datorită conştiinţei voastre. 6 De aceea plătiţi şi dările, căci conducătorii sunt slujitori ai lui Dumnezeu, stăruind în această slujire. 7 Daţi tuturor ceea ce le datoraţi: fie dări, fie vamă, fie teamă, fie cinste, fiecăruia ce i se cuvine.
Iubirea de oameni
8 Nimănui să nu-i fiţi datori cu nimic, doar cu iubire unul faţă de altul, fiindcă cel care-l iubeşte pe celălalt a împlinit Legea. 9 Pentru că poruncile: să nu te desfrânezi, să nu ucizi, să nu furi, să nu pofteşti şi orice altă poruncă este cuprinsă în acest cuvânt, adică: să-l iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi . 10 Iubirea nu-i face rău aproapelui, prin urmare iubirea este împlinirea Legii.
11 Şi aceasta întrucât cunoaşteţi timpul: că este deja vremea să vă treziţi din somn, fiindcă acum mântuirea este mai aproape de noi decât atunci când am primit credinţa. 12 Noaptea este pe sfârşite, s-a apropiat ziua. Să lepădăm faptele întunericului şi să ne îmbrăcăm cu armele luminii. 13 Să trăim cuviincios, ca ziua: nu în ospeţe şi beţii, nu în desfrânări şi fapte de ruşine, nu în ceartă şi invidie, 14 ci îmbrăcaţi-vă în Domnul Iisus Hristos şi să nu faceţi din grija pentru trup prilej pentru pofte.
Коріться владі
1 Кожна людина нехай кориться вищій владі, бо немає влади, яка не була б від Бога, а чинні [влади] встановлені Богом.
2 Хто противиться владі, противиться Божій постанові; хто противиться, той накликає на себе осуд.
3 Правителі страшні не для добрих діл, а для злих. Хочеш не боятися влади? Роби добро – і матимеш від неї похвалу.
4 Правитель – Божий слуга, він тобі на добро. А якщо зло робиш, бійся, бо не даремно він носить меч. Він є Божим слугою, який відплачує покаранням тому, хто чинить зло.
5 Йому треба коритися не тільки з огляду на його гнів, а й заради власної совісті.
6 Тому ви й податки платите, бо вони – слуги Божі, які саме за цим і стежать.
7 Віддавайте всім належне: кому податок – податок, кому мито – мито, кому страх – страх, кому пошану – пошану.
Любов – виконання Закону
8 Нікому нічого не будьте винні, за винятком любові одне до одного. Адже хто любить іншого, той виконав Закон.
9 Оскільки: Не чини перелюбу, не вбивай, не кради, не пожадай… та будь‑яка інша заповідь міститься в цьому вислові: Люби ближнього свого, як самого себе!
10 Любов не чинить ближньому зла, тож любов – це виконання Закону.
Пора відкинути діла темряви
11 Отже, ви знаєте час, що пора вже нам від сну прокинутися. Бо тепер спасіння ближче до нас, ніж тоді, коли ми повірили.
12 Ніч минула, день наблизився, тому відкиньмо діла темряви і зодягнімося в броню світла.
13 І будемо жити пристойно, як удень, – не в гульні та пияцтві, не в розпусті й розбещеності, не у сварках і заздрощах,
14 але зодягніться Господом Ісусом Христом і турботу про тіло не перетворюйте на пожадливості.
