1 And Jesus went out, and departed from the temple: and his disciples came to him for to shew him the buildings of the temple. 2 And Jesus said unto them, See ye not all these things? verily I say unto you, There shall not be left here one stone upon another, that shall not be thrown down.
3 ¶ And as he sat upon the mount of Olives, the disciples came unto him privately, saying, Tell us, when shall these things be? and what shall be the sign of thy coming, and of the end of the world? 4 And Jesus answered and said unto them, Take heed that no man deceive you. 5 For many shall come in my name, saying, I am Christ; and shall deceive many. 6 And ye shall hear of wars and rumours of wars: see that ye be not troubled: for all these things must come to pass, but the end is not yet. 7 For nation shall rise against nation, and kingdom against kingdom: and there shall be famines, and pestilences, and earthquakes, in divers places. 8 All these are the beginning of sorrows. 9 Then shall they deliver you up to be afflicted, and shall kill you: and ye shall be hated of all nations for my name’s sake. 10 And then shall many be offended, and shall betray one another, and shall hate one another. 11 And many false prophets shall rise, and shall deceive many. 12 And because iniquity shall abound, the love of many shall wax cold. 13 But he that shall endure unto the end, the same shall be saved. 14 And this gospel of the kingdom shall be preached in all the world for a witness unto all nations; and then shall the end come. 15 When ye therefore shall see the abomination of desolation, spoken of by Daniel the prophet, stand in the holy place, (whoso readeth, let him understand:) 16 Then let them which be in Judaea flee into the mountains: 17 Let him which is on the housetop not come down to take any thing out of his house: 18 Neither let him which is in the field return back to take his clothes. 19 And woe unto them that are with child, and to them that give suck in those days! 20 But pray ye that your flight be not in the winter, neither on the sabbath day: 21 For then shall be great tribulation, such as was not since the beginning of the world to this time, no, nor ever shall be. 22 And except those days should be shortened, there should no flesh be saved: but for the elect’s sake those days shall be shortened. 23 Then if any man shall say unto you, Lo, here is Christ, or there; believe it not. 24 For there shall arise false Christs, and false prophets, and shall shew great signs and wonders; insomuch that, if it were possible, they shall deceive the very elect. 25 Behold, I have told you before. 26 Wherefore if they shall say unto you, Behold, he is in the desert; go not forth: behold, he is in the secret chambers; believe it not. 27 For as the lightning cometh out of the east, and shineth even unto the west; so shall also the coming of the Son of man be. 28 For wheresoever the carcase is, there will the eagles be gathered together.
29 ¶ Immediately after the tribulation of those days shall the sun be darkened, and the moon shall not give her light, and the stars shall fall from heaven, and the powers of the heavens shall be shaken: 30 And then shall appear the sign of the Son of man in heaven: and then shall all the tribes of the earth mourn, and they shall see the Son of man coming in the clouds of heaven with power and great glory. 31 And he shall send his angels with a great sound of a trumpet, and they shall gather together his elect from the four winds, from one end of heaven to the other. 32 Now learn a parable of the fig tree; When his branch is yet tender, and putteth forth leaves, ye know that summer is nigh: 33 So likewise ye, when ye shall see all these things, know that it is near, even at the doors. 34 Verily I say unto you, This generation shall not pass, till all these things be fulfilled. 35 Heaven and earth shall pass away, but my words shall not pass away.
36 ¶ But of that day and hour knoweth no man , no, not the angels of heaven, but my Father only. 37 But as the days of Noe were , so shall also the coming of the Son of man be. 38 For as in the days that were before the flood they were eating and drinking, marrying and giving in marriage, until the day that Noe entered into the ark, 39 And knew not until the flood came, and took them all away; so shall also the coming of the Son of man be. 40 Then shall two be in the field; the one shall be taken, and the other left. 41 Two women shall be grinding at the mill; the one shall be taken, and the other left.
42 ¶ Watch therefore: for ye know not what hour your Lord doth come. 43 But know this, that if the goodman of the house had known in what watch the thief would come, he would have watched, and would not have suffered his house to be broken up. 44 Therefore be ye also ready: for in such an hour as ye think not the Son of man cometh. 45 Who then is a faithful and wise servant, whom his lord hath made ruler over his household, to give them meat in due season? 46 Blessed is that servant, whom his lord when he cometh shall find so doing. 47 Verily I say unto you, That he shall make him ruler over all his goods. 48 But and if that evil servant shall say in his heart, My lord delayeth his coming; 49 And shall begin to smite his fellowservants, and to eat and drink with the drunken; 50 The lord of that servant shall come in a day when he looketh not for him , and in an hour that he is not aware of, 51 And shall cut him asunder, and appoint him his portion with the hypocrites: there shall be weeping and gnashing of teeth.
Vestirea prigoanelor şi venirea Fiului Omului
1 La ieşirea din Templu, pe când mergea Iisus, ucenicii Lui s-au apropiat de El ca să-i arate clădirile Templului. 2 Dar Iisus le-a zis: „Vedeţi voi toate aceste lucruri? Adevărat vă spun că nu va rămâne aici piatră pe piatră care să nu fie dărâmată.” 3 El s-a aşezat pe muntele Măslinilor. Şi ucenicii Lui au venit la El deoparte şi I-au zis: „Spune-ne, când se vor întâmpla aceste lucruri? Şi care va fi semnul venirii Tale şi al sfârşitului veacului acestuia?” 4 Iisus le-a răspuns: „Băgaţi de seamă să nu vă înşele cineva. 5 Fiindcă vor veni mulţi în Numele Meu şi vor zice: Eu sunt Hristosul! Şi-i vor înşela pe mulţi. 6 Veţi auzi de războaie şi veşti de război: vedeţi să nu vă înspăimântaţi, fiindcă toate aceste lucruri trebuie să se întâmple. Dar sfârşitul tot nu va fi atunci. 7 Un neam se va scula împotriva altui neam şi o împărăţie împotriva altei împărăţii şi, în unele locuri, vor fi cutremure de pământ, foamete şi ciumă. 8 Dar toate aceste lucruri nu vor fi decât începutul durerilor. 9 Atunci vă vor da să fiţi chinuiţi şi vă vor omorî şi veţi fi urâţi de toate neamurile pentru Numele Meu. 10 Atunci mulţi se vor poticni, se vor trăda unii pe alţii şi se vor duşmăni. 11 Se vor ridica mulţi profeţi falşi şi-i vor înşela pe mulţi. 12 Şi, din cauza înmulţirii fărădelegii, dragostea celor mai mulţi se va răci. 13 Dar cine va răbda până la sfârşit va fi mântuit. 14 Evanghelia aceasta a Împărăţiei va fi predicată în toată lumea, ca să slujească de mărturie tuturor neamurilor. Atunci va veni sfârşitul.
15 De aceea, când veţi vedea că urâciunea pustiirii despre care a vorbit profetul Daniel este aşezată în locul Sfânt – cine citeşte să înţeleagă! – 16 atunci, cei ce vor fi în Iudeea să fugă în munţi, 17 cine va fi pe acoperişul casei să nu se coboare să-şi ia lucrurile din casă 18 şi cine va fi la câmp să nu se întoarcă să-şi ia haina. 19 Vai de femeile care vor fi însărcinate şi de cele ce vor alăpta în zilele acelea!
20 Rugaţi-vă ca fuga voastră să nu fie iarna, nici într-o zi de sâmbătă. 21 Pentru că atunci va fi un necaz aşa de mare, cum n-a fost niciodată de la începutul lumii până acum şi nici nu va mai fi. 22 Şi dacă zilele acelea n-ar fi fost scurtate, nimeni n-ar scăpa; dar pentru cei aleşi, zilele acelea vor fi scurtate. 23 Atunci dacă vă va spune cineva: Iată, Hristosul este aici sau acolo! să nu-l credeţi. 24 Căci se vor scula hristoşi falşi şi profeţi falşi, vor face semne mari şi minuni, ca să-i înşele, dacă va fi cu putinţă, chiar şi pe cei aleşi. 25 Iată, v-am spus mai dinainte! 26 Aşadar, dacă vă vor zice: Iată-l în pustie! – să nu vă duceţi acolo! Iată-l în odăi ascunse! – să nu-i credeţi! 27 Căci, aşa cum se iveşte fulgerul de la răsărit şi se vede până la apus, aşa va fi şi venirea Fiului Omului. 28 Oriunde va fi stârvul, acolo se vor aduna vulturii. 29 Îndată după acele zile de necaz
soarele se va întuneca,
luna nu va mai da lumină,
stelele vor cădea din cer
şi puterile cerului vor fi clătinate.
30 Atunci se va arăta în cer semnul Fiului Omului, toate seminţiile pământului îşi vor bate pieptul şi Îl vor vedea pe Fiul Omului venind pe norii cerului cu putere şi mare slavă. 31 El îşi va trimite îngerii cu trâmbiţa răsunătoare şi îi vor aduna pe aleşii Lui din cele patru vânturi, de la o margine a cerului până la cealaltă. 32 Învăţaţi de la smochin parabola lui: când îi înmugureşte şi îi înfrunzeşte mlădiţa, ştiţi că vara este aproape. 33 Tot aşa şi voi, când veţi vedea toate aceste lucruri, să ştiţi că Fiul Omului este aproape, este chiar la uşă. 34 Adevărat vă spun că nu va trece neamul acesta până nu se vor întâmpla toate aceste lucruri. 35 Cerul şi pământul vor trece, dar cuvintele Mele nu vor trece.
36 Despre ziua aceea şi despre ceasul acela, nu ştie nimeni: nici îngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai Tatăl. 37 Cum s-a întâmplat în zilele lui Noe, aidoma se va întâmpla şi la venirea Fiului Omului. 38 În adevăr, cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie 39 şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. 40 Atunci, din doi bărbaţi care vor fi la câmp, unul va fi luat şi altul va fi lăsat. 41 Din două femei care vor măcina la moară, una va fi luată şi alta va fi lăsată. 42 Vegheaţi deci pentru că nu ştiţi în ce zi va veni Domnul vostru. 43 Să ştiţi că, dacă ar şti stăpânul casei la ce strajă din noapte va veni hoţul, ar veghea şi n-ar lăsa să-i spargă casa. 44 De aceea şi voi fiţi gata! Fiindcă Fiul Omului va veni în ceasul în care nu vă gândiţi.
Parabola slujitorului credincios
45 Care este deci slujitorul credincios şi înţelept pe care l-a pus stăpânul său peste ceata slugilor sale, ca să le dea hrana la vremea hotărâtă? 46 Fericit slujitorul acela pe care stăpânul său, la venirea lui, îl va găsi făcând aşa! 47 Adevărat vă spun că îl va pune peste toate averile sale. 48 Dar dacă este un slujitor rău care zice în inima lui: Stăpânul meu întârzie să vină… 49 şi dacă va începe să-i bată pe cei care slujesc împreună cu el şi să mănânce şi să bea cu beţivii, 50 stăpânul slujitorului aceluia va veni în ziua în care el nu se aşteaptă şi în ceasul pe care nu-l ştie, 51 îl va tăia în două şi soarta lui va fi soarta făţarnicilor. Acolo va fi plâns şi scrâşnire din dinţi.
